– Bunicule, astăzi vizităm Muzeul Transporturilor. O să vedem și primul SUV Mercedes-Benz EQC de care povesteai tu anul trecut. Abia aștept!

– Mergeți cu flysolarbus-ul sau vă teleportați fiecare în parte, chiar de acasă?

– Doamna profesor ne-a propus, celor ce vrem, ca să renunțăm măcar pentru o zi la home-mobility și să schimbăm capsula blitz de teleportare personală cu un mijloc mai vechi de transport public: autobuzul solar aerian. Mie îmi place tare mult să merg cu el. Păcat doar că ocaziile de a-l folosi sunt tot mai rare… E fabuloasă priveliștea pe care o vezi de sus, din aer, când te strecori pe lângă zgârie-norii cei noi din centrul orașului!

– Evident, o să îmi iau și rucsacul zburător cu mine, pentru că am pus la cale cu Vio și Robertino o întrecere de zile mari în după-amiaza asta. Sper să ies câștigător pentru că tocmai mi-am încărcat bateriile solare ieri! Plus că, datorită ție, am acum și niște curele de siguranță ultimul răcnet, deci pot să accelerez cu aero-rucsacul până la viteza maximă permisă în oraș. Device-ul de transport personal mă lasă acum! Și nici nu o să am probleme cu dronele de supraveghere ale circulației aeriene! Mulțumesc bunicule pentru centuri și dispozitivul de măsurare a vitezei de deplasare și a înălțimii de zbor! Toți colegii mă invidiază!

– Cu mare drag. Nu ești tu nepotul meu favorit? Și cam pe unde vreți să faceți cursa asta, micuțule Icar modern?

– Pe lac. Ne-am gândit să nu riscăm totuși prea mult, oricât de sigure ar fi sistemele de protecție. În cel mai rău caz ne alegem cu o baie bună și cu niște androizi salvamari care le vor scoate din apă în maxim câteva zeci de secunde. Mai bine să vină ei decât un e-transportor medical, nu-i așa?

– Bine gândit, campionul meu! Și premiul? La ce v-ați gândit?

– Cine câștigă primește un bilet pentru o oră de folosit cronovizorul din Templul Cunoașterii.

– Super! Ții minte când te-am dus prima oară acolo? Ai vrut să vezi cum era pe vremea dinozaurilor! Acum, dacă ieși învingător, cam pe unde ai vrea să ajungi?

– Mă gândeam ca să văd cum a fost în anul când istoria a înregistrat primele vânzări auto ale firmei Auto Schunn, partener autorizat Mercedes-Benz, de unde ți-ai cumpărat tu primul e-SUV.

Puțin înainte de finalul deceniului doi, adică în urmă cu vreo 25 de ani, când tata era de vârsta mea.

Am înțeles că orașul nostru era pe vremea aceea extrem de poluat, drumurile publice erau terestre și foarte proaste, ambuteiajele la ordinea zilei, o atmosferă de infern. Doar metroul mai decongestiona traficul de suprafață, dar și acolo era o îmbulzeală teribilă la orele de vârf. Nu pricep cum se descurcau oamenii… Fără capsule de teleportare personale, fără e-transportoare care să înlocuiască mașinile de pe vremuri, fără flysolarbus-uri, flyboard-uri, aero-rucsacuri….

– Da, așa e, nepoate. Prin 2019 – 2020 încă nu găseai pe străzi nici măcar biciclete electrice prea multe, ca să nu mai vorbesc de flyboard-uri, care nici măcar nu ajunseseră în România. Culmea e că tot un român le-a inventat… Orășenii tineri de-abia descoperiseră hoverboard-urile terestre, cu roți, și se mai uitau înnebuniți de plăcere la „Amintiri din viitor”!

– Bunicule, nu-i așa că nici de free energy nu prea se știa?

– Nu numai că nu se știa, dar dacă aduceai vorba despre Nikola Tesla riscai să fii considerat nebun! Erau,ce-i drept, unii vizionari care făceau pe cont propriu experimente, aproape în secret, undeva într-un depozit din afara orașului, dar cam atât… Am fost și eu de vreo câteva ori, dar până la urmă, am renunțat. Veneau și niște ciudați pe acolo de care era mai bine să te ferești!

– Până la urmă tot noi, românii, am pus la punct tehnologia de azi prin care putem să ne teleportăm. Deci, suntem grozavi!

– Așa-i copile. Mai ales că și capsulele de teleportare tot cu energie funcționează. Dacă nu erau cercetările lui Tesla nu știu dacă am fi putut ajunge la confortul pe care îl avem acum în ceea ce privește deplasarea urbană și nu numai orășenească. Gândește-te fie și doar la excursiile aeriene pe deasupra țărmului Mării Negre sau ale Deltei Dunării!

– Dar și cronovizorul a contat, nu-i așa?

– Bineînțeles. A făcut bine Papa că a dat ordin ca să fie scos din tainițele Vaticanului minunăția asta de aparat, pe care îl dezasamblaseră pentru siguranță cu ceva vreme în urmă.

– Bunicule, tu ai avut un Mercedes-Benz EQC din prima generație… Cum era?

– Uimitor! Mă simțeam ca și când m-aș fi teleportat în viitor, chit că nu existau capsule de deplasare pe atunci. Lumea se uita la mine cu invidie, pentru că SUV-ul acela arăta grozav. Totuși, nu chiar toți își dădeau seama din primul moment că este vorba de un autoturism care funcționează pe bază de încărcare la priză, nu cu benzină sau motorină.

– Și nu îți era greu cu încărcarea bateriei? Acum sunt e-stații de alimentare la fiecare colț de stradă, pe autostrăzi, în parcările subterane sau la etajele din clădirile de birouri ce au spații pentru mașini. Asta ca să nu mai vorbesc că și noi avem în casă dispozitive de încărcare cu free energy, la fel de multe cum aveai tu încărcătoare pentru telefoanele smart de acum douăzeci-treizeci de ani.

– Mi-era greu cu alimentarea SUV-ului, recunosc. Cel puțin în primii doi ani de la cumpărare. Dar mă simțeam asemeni unui pionier pornit să cucerească Vestul Sălbatic. Plus că noi plăteam curentul electric. Și încă destul de scump. Era o perioadă tulbure, când unii afaceriști din energie încercau să facă profit nemăsurat pe spinarea semenilor lor. Nu e de mirare că Tesla a pățit-o în vremea când a trăit. Noroc că ne-am putut redresa în ultimii douăzeci de ani.

– Contactul cu xilonienii a contat și el, nu-i așa, bunicule?

– Desigur! Dacă rasa asta de extratereștri nu decidea că a sosit timpul să ia legătura cu noi, acum eram în pragul auto-distrugerii. Mai mult ca sigur. Ei ne-au dat nu doar tehnologii noi care ne-au permis ca să ardem etape importante în dezvoltarea omenirii, dar mai ales să ne trezim la realitate: dacă nu avem grijă de planetă, ea ne va rejecta ca pe o tumoare malignă!

Uite că acordul făcut cu xilonienii, specie eminamente pașnică, ne-a condus la viața de acum. Îmi pare așa de bine că tu o să ai parte de niște ani fericiți cu adevărat. Nu doar să visezi la fericire, cum făceam noi cândva. Tu faci parte din prima generație care nu mai este supranumită „generație de sacrificiu”.

– E bine că s-a schimbat felul de a călători al oamenilor. Eu, bunicule, cred că e-mobilitatea a transformat lumea.

– În mod sigur, nepoate. Din acest motiv este și așa de important Muzeul Transporturilor. Și nu degeaba Nikola Tesla are un monument așa de măreț în fața clădirii. Energie liberă, un nou tip de mobilitate, un nou fel de a gândi al oamenilor…

– Ups! Ne-am luat cu vorba și clipește ledul de avertizare…În două minute flysolarbus-ul este aici! Știi că existau și acum câteva decenii autobuze Mercedes-Benz? Ia-ți repede aero-rucsacul și hai pe terasă!

Uite-l! Hai, îmbarcarea! Distracție frumoasă la muzeu și baftă la întrecerea de pe lac. Să-mi dai de știre cu device-ul telepatic dacă ai câștigat!

– Desigur, bunicule. Pe diseară!

Ușa autobuzului zburător se închise în urma nepotului, iar bătrânul rămase gânditor pe terasă, privind la autovehiculul de transport public deja un pic desuet desuet în 2044. Ce cale lungă de la primul lui Mercedes-Benz EQC până la transportoarele personale și publice din ziua de azi…

O pală de vânt brusc îi trecu prin părul argintiu… Un lucru normal… Doar locuia împreună cu fiul, nora și nepotul său la etajul 102!

Articol pentru proba 2 Spring SuperBlog2019.