Casa cu eficiență energetică ridicată dobândește legal recunoașterea autonomiei din 2020!


Ca întotdeauna, românii se trezesc în ceasul al 12-lea, dovadă că mulți încă dorm și nu au aflat că din 2020 nu se vor mai da avize de construcție decât pentru casele cu performanțe energetice redutabile. Mai precis pentru acele case ce vor avea fi capabile să își asigure singure energia necesară într-o proporție substanțială.

Nici eu nu fac excepție, așa încât este clar că ar trebui ca pe dream chart-ul personal să schimb câte ceva dacă vreau să scap de apartamentul din București și să mă mut la țară în anii ce vin.

Știu, un bordei precum aveau străbunicii nu prea pot să am, deși am citit eu de curând că mama unei cunoscute vedete s-a mutat de curând într-o casă de paiantă ce a costat peste 70.000 de euro.

Parcă totuși aș vrea și ceva confort, nu să trăiesc precum un hobbit îngropată pe jumătate în pământ.

La radio acum se difuzează un anunț despre vânzări de loturi de teren undeva în vechii codrii ai Vlăsiei… Mie tare-mi sună a defrișare povestea asta… Nu așa o casă îmi doresc eu… Construită pe locul unde s-a petrecut un pogrom al copacilor care ne purifică aerul de care ne batem joc în ultima vreme…

Vreau o casă modernă, eco-friendly, nu una care să aibă la bază un masacru… Un cămin în armonie cu modul meu de a privi lumea, perspectivă pe care unii o consideră SF…

Chiar nu vreau să mai trăiesc într-un București poluat la maxim, unde gazele de eșapament îmbolnăvesc locuitorii, unde toată lumea se grăbește fără a putea spune concret spre ce finalitate… Mie, sincer, mi se pare că se îndreaptă vertiginos spre colaps totul… spre dezastru…

Vreau să trăiesc precum în romanele de anticipație înțesate cu mesaje pozitive, nu în distopii ce prevestesc o apocalipsă apropiată…

Eu tot mai sper să prind acele vremuri când se vor da publicului larg tehnologiile acelea fantastice care au la bază descoperirile lui Tesla. Deocamdată energia free mai are de așteptat… Așa că ar fi bine ca să ne limităm la soluții smart care să ne permită să ne facem locuințele cât mai autonome, mai debranșate de la utilitățile clasice.

Visez la vremea când o casă inteligentă va fi capabilă ca să producă nu doar energia electrică necesară aparatelor electrocasnice, dar chiar și pentru a încărca acumulatorul pe care în are mașina electrică a viitorului.

O prietenă care s-a mutat în Mexic, lângă piramide, și-a construit acolo prin 2011 o casă sub formă de fagure… Eu cred că mi-ar plăcea ca să am una rotundă, care să se învârtă după soare. La figurat, dar mai ales la propriu… Locuind într-un cămin scăldat în lumina aurie a zeului Ra, nu poți să fii decât pozitiv și să răspândești bucurie celor din jurul tău. În definitiv, realitatea noi ne-o făurim, așa că suntem singurii responsabil dacă ea va fi zugrăvită în culori sumbre sau pline de vitalitate.

Conceptul de locuință autonomă nu e nou, are mai bine de 40 de ani pe plan european, și se referea inițial la casele pasive, adică la acele locuințe cât mai etanșe cu putință (bine, nu neapărat asemeni unor containere ermetice!), unde nu existau mari pierderi de căldură cauzate de anumite deficiențe constructive care să lase energia termică din incinte ca să iasă în mediul înconjurător.

Chiar dacă pe la noi prin țară atenția orientată spre acest tip de locuințe rezidențiale performante este de dată recentă, în străinătate s-au elaborat de mult timp criterii clare după care ele se pot include în categoria caselor pasive. Și nu e vorba doar de geamurile ferestrelor, care trebuie să fie triple, la fel ca și cele montate la ușile de intrare și chiar interioare.

Trebuie pornit chiar de la terenul unde este amplasată casa eco-friendly respectivă. Orientarea construcției spre sud este esențială, lucru care este cel mai bine apreciat pe timpul iernii de către ocupanții clădirii rezidențiale respective.

Vara, cu un sistem de protecție împotriva razelor de soare adecvat, un echipament novator care să lupte eficace împotriva caniculei, temperatura din încăperile casei moderne poate ca să fie ținută în frâu pentru a nu transforma locuința cu pricina într-o adevărată saună.

Deoarece etanșeizarea este criteriul de bază pentru a pune o astfel de casă în categoria celor pasive, nu trebuie ignorată nici instalarea unor sisteme de ventilație performante, pentru o calitate foarte bună a aerului din incintă.

Sistemul de ventilație trebuie să fie în măsură ca să asigure o temperatură confortabilă în spațiul de locuit, reînnoirea continua a aerului fiind esențială pentru prevenirea condensului și apariției mucegaiurilor, precum și pentru prevenirea afecțiunilor respiratorii, inclusiv a alergiilor. Se pot face economii importante cu ajutorul unui dispozitiv ingenios de ventilare a aerului dotat cu schimbător de căldură confecționat din cupru, material ce face ca aerul să aibă o calitate deosebită, cunoscute fiind proprietățile benefice pentru sănătate care apropie mult cuprul de argint. Pe timp călduros, aparatului de aer condiționat va putea funcționa mai eficient, deoarece recuperatorul inversează procesul, mai exact păstrează aerul răcoros în casă și căldura o ține afară.

Așadar, când vorbim de casa pasivă ne referim automat la o locuință unde un confort ridicat se realizează prin soluții de proiectare avansate care să minimalizeze cât mai mult posibil pierderile de natură termică, în combinație și cu sisteme de reglare a temperaturii interioare.

Se consideră pe plan internațional că o casă pasivă trebuie să respecte următoarele reguli:

– pentru încălzirea unui metru pătrat locuibil să se utilizeze mai puțin de 15 kw/oră/an, adică de zece ori mai puțin decât în situația unei locuințe rezidențiale tradiționale;

– gradul ei de etanșeitate să fie unul ridicat, respectiv la o diferență a presiuni de 50 Pascali interior/exterior schimburile de aer să fie mai mici de 0,6 mc/oră (Pascalul este unitatea de măsură a presiunii, în Sistemul Internațional de Unități de Măsură care se referă la presiunea creată de o forță de 1 Newton aplicată perpendicular pe o suprafață de 1 metru pătrat);

– per total, cantitatea de energie pentru toate consumurile locuinței să fie sub 120 kw/oră/metru pătrat.

Trebuie spus încă de la început că este dificil, ca să nu spunem imposibil de-a dreptul, ca să se transforme o casă veche de câteva zeci de ani într-una modernă, care nu are pierderi de energie termică.

Chiar dacă este așezată cu ferestrele spre sud, chiar dacă zona este foarte însorită în cea mai mare parte a anului, orice soluții tehnice de modernizare s-ar alege pentru un vechi imobil, în afară că ar fi extrem de costisitoare, nu ar putea niciodată ca să concureze cu acele proiecte de case realizate actualmente de firmele specializate, unde, pornindu-se de la zero, se stabilește în detaliu absolut totul: de la poziționarea pe teren a fundației, orientarea locuinței, până la materialele de construcție ultramoderne folosite pentru a se obține performanțe energetice de invidiat.

Plus că deja în Europa, ca și pe alte continente, s-a trecut deja la nivelul următor: casa activă!

Dacă o casă pasivă nu este altceva decât o casă care reușește ca să conserve bine ceea ce primește de la soare în materie de căldură și, prin anumite echipamente speciale să mențină un ambient plăcut în interior pe tot parcursul anului, o casă activă deja tinde spre visul proiectanților de locuințe: acela al unor imobile rezidențiale, dar și publice, care nu doar să nu prezinte pierderi de energie termică, dar și să își producă singure necesarul de energie electrică prin metode ecologice. Mai exact, prin amplasarea de panouri solare fotovoltaice, prin folosirea energiei eoliene sau, de ce nu, acolo unde este posibil, chiar a energiei conferite de o apă curgătoare.

Mai mult decât atât, pentru că vorbim de imobile active, dacă există surplusuri de curent în anumite perioade, deoarece chiar și aceste case ale viitorului sunt conectate la rețeaua publică de energie electrică, chiar ar putea ca să fie vânduți kilowații ce nu sunt utilizați pentru necesitățile proprietății rezidențiale respective.

Poate că nu e departe vremea în care cineva o să bată la ușa unui proprietar de casă activă și să îi spună : „Vecine, nu ai cumva niște kilowați în plus? Tocmai am avut un consum mai mare aseară cu petrecerea juniorului care tocmai a împlinit 18 ani și acum nevastă-mea are probleme cu mașina de spălat care cere curent. Peste maxim două zile îi restitui, dacă nu vrei ca să iei banii ăștia acum pe ei!”

Casa activă este bine ca să fie proiectată și ea tot de la zero, dar, în cazuri excepționale, ea ar putea totuși avea ca bază de plecare o casă pasivă deja ridicată, dacă aceasta se pretează la dispunerea de panouri solare pentru producerea energiei termice, panouri fotovoltaice sau alte echipamente ce pot ca să producă energie electrică pentru uzul casnic.

Așadar, ca o concluzie, pentru că tot jonglăm cu termenii de „activ” și „pasiv”, trebuie spus că acțiunea unui proprietar de locuință modernă de a produce energie electrică acasă nu va avea ca rezultat doar o diminuare consistentă a facturii de curent clasice, dar este și generatoare de venituri pasive pentru că suplimentul de kilowați produși cu instalațiile personale montate poate să fie vândut pe piața liberă. Cel puțin așa se preconizează.

În România, ce-i drept, mulți se rezumă deocamdată la a visa la case perfect izolate, adică la acele locuințe pasive, unde există o temperatură plăcută în orice lună a anului și unde să nu mai fie nevoie de încălzitoare sau aparate de aer condiționat mari consumatoare de energie electrică. Tradiționaliști, conaționalii noștri nu prea sunt mari amatori de ars etapele, deși s-ar putea ca să îi oblige la asta.

Specialiștii spun că mai degrabă transformi o casă tradițională într-o casă activă, ce își produce singură necesarul de energie termică și electrică, decât într-o casă pasivă, perfect izolată.

Nu e deloc ieftin ca să izolezi perfect pereții la interior și exterior, să montezi cele mai bune geamuri la ferestre și să înlocuiești ușile existente. Asta ca să nu mai vorbim de podea, plan, pod și acoperiș. Chiar nu merită efortul, mai ales că, la final, ca să fim cinstiți, tot de o cârpeală vorbim.

Gândiți-vă că doar pentru podele spuma poliuretanică ar trebui să fie de minim 25 de cm.

Pereții trebuie să fie și ei placați cu materiale performante, care trebuie nu doar să izoleze bine, dar și să nu conțină componente care să dăuneze sănătății. Aceste panouri de etanșare pot ajunge chiar și la 40 cm, iar dacă ne referim la izolația necesară pentru acoperiș, grosimea acesteia, în funcție de variantele alese, poate ajunge ușor la 1 m.

Vă dați seama că o asemenea locuință trebuie să fie din start generoasă ca dimensiuni, iar terenul pe care va fi amplasată să aibă suprafață suficientă. Per total, o locuință pasivă, până ce se vor inventa materiale mai suple, dar cu performanțe egale sau superioare celor actuale, va arăta mai impozantă la exterior, decât este în interior.

Îmbinările perfect etanșe sunt esențiale, deci echipa de constructori trebuie să fie una extrem de experimentată. O astfel de locuință nu se poate realiza, oricât ne-am dori, în sistem clacă, adică în regie proprie, ajutați de rude și prieteni care se pricep mai mult sau mai puțin.

Un birou specializat care poate să te ajute pe toate etapele constructive, de la zero, până ce ai casa autonomă, cu randament energetic ridicat, gata este în orice situație cea mai bună soluție pe care o poți alege.

Combinația de materiale novatoare cu elemente de lemn din esențe tari sunt interesante și folosite de arhitecți la proiectarea acestor case care, folosind o cantitate mică de energie termică și electrică reușește ca să fie extrem de confortabilă, deoarece nu e deloc friguroasă iarna și nici se supraîncălzește vara.

O casă smart va folosi nu doar energia electrică produsă de panourile solare pentru încălzire, dar și energia termică produsă de către aparatura electrocasnică.

Poate părea neglijabilă energia degajată de echipamentele utilizate în mod curent, dar când vorbim de o casă activă nu e deloc așa. Etanșeitatea locuinței permite utilizarea acesteia în mod extrem de eficient.

Până și locuitorii casei și animalele de companie contribuie cu căldura lor la încălzirea spațiului? V-ați pus vreodată problema câtă energie degajă un cățel?

Per total, o casă activă produce mai multă energie electrică și termică decât consumă. Iar asta o face autonomă în proporție de 75%, iar procentul crește tot mai mult spre independență 100% pe măsură ce tehnologiile se îmbunătățesc. O casă pasivă, e mai legată de sisteme clasice, adică proprietarul mai are încă grija facturilor.

Iată de ce, chiar dacă directiva europeană amintită la început spune că de anul viitor nu se mai acceptă proiecte de case care nu sunt etanșate, adică pasive, cei care au de gând să își facă o locuință pentru viitor, ar fi preferabil ca să aleagă de la bun început o locuință activă. Poate e mai scumpă un pic decât cea pasivă, cam cu 5%, dar avantajele ei se pot vedea rapid, amortizarea costurilor făcându-se cam în 12 ani.

O casă activă mai este cunoscută și sub denumirea de casă Bepos, adică o casă cu energie pozitivă. Chiar dacă această denumire se referă la surplusul de energie pe care îl produce și care poate fi chiar comercializat, dacă nu se dorește stocarea sa, nu putem să nu ne gândim că o asemenea locuință chiar dă o stare mai bună celor ce locuiesc în ea, un plus de optimism, de conectare mai bună la mediul înconjurător, pe care, prin forțele proprii reușesc ca să îl protejeze. Iar ca bonus mai fac și economii în bugetul familiei, nemaiavând având stresul plății unor facturi împovărătoare către băieții deștepți.

Reclame

Un comentariu

Comentariile sunt închise