Arhive pe categorii: campanii publicitare

Chirurgia pleoapelor, secretul unui chip întinerit


chirurgie blefaroplastieÎn ultima vreme, intervenția chirurgicală de blefaroplastie are mare căutare și în țara noastră. Motivul? Pleoapele superioare și/sau inferioare căzute dau un aspect îmbătrânit figurii umane și de aceea ridicarea acestora prin chirurgie estetică este o binecuvântare posibilă datorită medicinii estetice moderne.

Rejuvenarea feței nu poate să fie perfectă dacă medicul nu se ocupă și de pleoapele superioare și/sau inferioare pentru a pune în evidență ochii.

Când se poate cere o blefaroplastie?

  1. Dacă persoana are pleoapele superioare lăsate (căzute).

Nu doar că excesul de piele existent la nivelul pleoapelor superioare face ca fața să aibă un aer trist, obosit, dar și limitează destul de mult câmpul vizual.

  1. În cazul unei intervenții la nivelul pleoapelor nu trebui ignorate nici inesteticele pungi de sub ochi care nu sunt altceva decât rezultatul unei întinderi deranjante estetic a țesutului subcutanat al pleoapelor inferioare. Prin reducerea acestora, ele se pot elimina cu mare succes, ceea ce conduce la ștergerea multor ani de pe chipul persoanei.
  1. Tot la nivelul pleoapelor inferioare extinderea pielii pe măsura fenomenului obiectiv al îmbătrânirii, generează riduri mai mult sau mai puțin profunde, extrem de inestetice. Chirurgul poate să elimine surplusul de piele, să o întindă, așa încât ridurile să se diminueze mult, de cele mai multe ori chiar să dispară total.

Pleoapele superioare căzute pot să nu fie întâlnite doar la persoane de vârsta a doua și a treia, ci și la cele tinere. Este groaznic să arăți la 20 de ani ca la 40! Dacă ai și tu problema asta, programează-te rapid pentru o intervenție chirurgicală de blefaroplastie. Altfel o să ajungi depresiv/ă din pricină că arăți tot timpul obosit/ă și mult prea matur/ă decât vârsta din cartea de identitate. Nu are rost să îți scadă stima de sine pentru ceva ce se poate rezolva în zilele noastre!

Tipuri de intervenții chirurgicale la nivelul pleoapelor

După cum ați văzut mai sus, se poate interveni de către medicul estetician atât asupra pleoapelor superioare, cât și a pleoapelor inferioare. În ambele cazuri cu un real succes.

O astfel de operație poate să fie relativ simplă, dar sunt și situații în care chirurgul va trebui a să facă o corecție a musculaturii din această zonă a feței, pentru a se obține rezultatul dorit. Complexitatea intervenției se stabilește în cadrul unei consultații preliminare a persoanei care solicită o blefaroplastie, de aceea indiferent de așteptările cu care se vine la medic, ele se pot modifica după discuția cu esteticianul.

Evident, nici costul unei astfel de operații nu este fix, ele diferă în fiecare caz în parte, în raport de problemele pe care le are de rezolvat chirurgul respectiv.

Uneori intervenția depășește caracterul pur estetic și ajunge să aibă și un important rol funcțional. Blefarosalazisul, spre exemplu, este boala în care o persoană pur și simplu nu își poate ridica pleoapa superioară cât ar fi normal. Iar acest lucru îi afectează vederea. Evident, la final, și aspectul feței este unul mult mai plăcut, mai întinerit, iar ochii ajung în fine să fie puși în evidență așa cum merită.

Intervențiile efectuate la nivelul pleoapelor inferioare au drept scop eliminarea excesului de tegument din zonă, dar și a grăsimii subcutanate, așa încât pungile de sub ochi și ridurile să fie diminuate sau să dispară total.

Foarte frecventă după 30 – 40 de ani, atât la femei, cât și la bărbați, acest tip de intervenție chirurgicală, se poate efectua fără probleme dacă persoana în cauză este sănătoasă, nu are probleme grave oculare și are capacitatea de a renunța la fumat măcar câteva săptămâni înainte și după efectuarea operației (evident, dacă este fumătoare!).

 

Ce înseamnă liber-profesionist în viziunea unei tinere angajate la bancă


Azi am mers la bancă pentru ca să mă interesez care este procedura de eliberare a unui call-3613071_960_720.pngnou card bancar, dat fiind că al meu expiră peste două săptămâni.

Mare greșeală, o să ziceți, din moment ce aveam internetul la dispoziție. Așa e, dar pentru că tot îmi era Banca Transilvania în drum am zis că ar fi mai bine să intru și să întreb direct de la sursă.

De mulți ani e banca mea favorită, deci mă așteptam ca să fiu mulțumită de modul cum se va purta cu mine persoana de la ghișeu. Dar, eroare fatală!

Mă gândisem că din moment ce oamenii își plătesc ratele la bancomat (nu am și nu am avut și nici nu o să am vreodată rate la nimic), înseamnă că funcționarele de la ghișeu pur și simplu au suficient timp pentru rarii clienți ce doresc niște informații simple așa, „face to face”, nu în format text care să fie citite de pe net.

Primul șoc a fost că am găsit o coadă de vreo 10 persoane înăuntru. Nu e nimic, mi-am zis ]n sinea mea, sunt patru ghișee, deci în zece minute deja aflu toată procedura de eliberare a unui nou card bancar.

Uite că nu a fost deloc așa…

Mai întâi m-a șocat tinerețea a trei dintre angajatele de la ghișee. 22 – 23 de ani maxim. Nu că asta ar fi fost un lucru rău! Doamne ferește! Dar nu pricep cum acele reprezentante din „generația Millennials“ nu aveau minime abilități de utilizare a pc-urilor din dotare. Sau poate se pricepeau doar la smartphone-uri și navigat pe Facebook și Instagram…

Fiecare persoană stătea minim 10 – 15 minute la ghișeu, asta dacă nu avea ghinion, precum un cuplu tânăr care a stat mai mult de jumătate de oră…

M-am ambiționat să rămân, deși am pierdut așa mai mult de o oră din viață, iar sorții au decis ca să ajung la una dintre acele tinerele care buchiseau la tastele calculatorului, nu la veterană.

Am observat că avea în față un tabel cu diverse tipuri posibile de solicitări ale clienților și pașii de executat la calculator în fiecare caz în parte. Ok, e de înțeles, poate așa va învăța, deși, acel tabel ar fi trebuit să fie știut ca tabla înmulțirii înainte de a fi angajată, nu făcând practică cu clienții ce fierbeau de atâta așteptare (când am plecat coada se întindea cam până la ușa de intrare). Zic și eu, nu dau cu parul!

Deci trecem peste asta. Probabil a fost penurie de angajați, au emigrat toți lucrătorii bancari cu vechime ori s-au angajat la stat, de au apelat la soluții de genul ăsta.

Trecem peste asta, zic, dar nu și peste dialogul halucinant ce a urmat.

  • Trebuia să așteptați mesaj pe telefon și după aceea să veniți după noul card.

  • Aaaa… Deci nu mai trebuie predat anterior….

-Așteptați mesajul acasă.

  • Mulțumesc frumos. Dar dacă tot am venit aici, aș dori să îmi actualizez și datele, dacă tot am stat o oră la coadă.

  • Cartea de identitate…

  • Poftiți!

(Câteva zeci de secunde e liniște până domnișoara reușește corect să scrie noua adresă și numărul de telefon).

  • Ocupația? Bugetară? (ton condescendent)

  • Nu, liber-profesionist, zic eu pe zâmbind.

Fața i s-a schimonosit instant, iar grimasa ce i se citea pe chip m-a nedumerit.

  • Adică fără ocupație, fără venituri, mi-a șuierat în silă, cu o voce acră, uitându-se chiorâș la mine.

  • Asta este în viziunea dvs. un liber-profesionist? întreb eu veselă.

  • Păi chiar asta e, a mormăit cu dezgust duduița de la ghișeu.

  • PFA sună mai bine?

  • PFA, ce-i asta?

  • Persoană fizică autorizată, zic eu păstrându-mi zâmbetul (și cumpătul)…

  • Autorizată să facă ce? Ce scriu eu aici?

  • Păi scrieți „cabinet de consultanță juridică”, e ok așa?… Vedeți că aveți și un cod în sensul ăsta…

S-a uitat strâmb la mine și, fără tragere de inimă, a completat cum i-am zis (cu dificultate, alegând literele de pe tastatură cu degetele dotate cu unghii false mult prea lungi ). Fără a fi convinsă absolut deloc că, din moment ce nu fac parte din rândul bugetarilor, nici nu lucrez la vreo bancă (nici măcar la ghișeu cu publicul, ca ea!), aș putea să fac parte din altă categorie decât aceea a acelora ce taie frunză la câini.

Sincer, nici măcar asta nu m-a deranjat prea tare: faptul că nu știe ce e un liber-profesionist (oare ce ar fi zis, dacă spuneam că sunt… freelancer???), pentru că, din moment ce faci Finanțe-Bănci la cine știe ce facultate de doi bani particulară, nu poți să ai pretenții de niciun fel de la asemenea gen de absolvenți. Unui om care atâta poate, nu ai cum să îi ceri să aibă măcar un nivel minimal de cultură generală, că de profesionalism nu va putea să fie vorba în niciun caz. Absolut niciodată.

Ceea ce m-a șocat cu adevărat a fost TONUL. Dacă i-aș fi spus că lucrez la Stat, s-ar fi uitat la mine toată numai zâmbet, ar fi fost un monument de amabilitate, indiferent de cât de împiedicată ar fi fost în utilizarea pc-ului din dotare. Doar așa pornise conversația. Cum și-a dat seama că nu e așa, atitudinea față de mine a fost una radical schimbată.

Este pentru a treia oară când zic săptămâna asta în sinea mea: „Doamne, ce vremuri am ajuns să trăim! Oamenii ca ăștia chiar au drept de vot!”

Trist, dar adevărat…

Notă:

Liber- profesionistul este o persoană care exercită o profesiune liberă (o ocupație intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional). Se pot regăsi aici: medicii, avocații, arhitecții, artiștii, consultanții sau micii meseriași, dar și cei ce activează în IT. Lista domeniilor rămâne deschisă.

Dodo, dă-ne nouă astăzi, rapid, pizza pentru orice eveniment!


Mare om a fost acela care a inventat pizza rotundă, mă gândeam în timp ce dădeam comanda pe site-ul celor de la Dodo pizza favorită. Așa cum nu ne putem imagina lumea fără roată, tot așa o petrecere informală nu mai e petrecere fără niște pizza aburindă livrată la timp! Nu ar avea pentru gazdă niciun haz ca să stea și să bucătărească din greu preparând aluatul, plus că fără un cuptor potrivit, oricum nu va fi la fel de gustoasă precum cea adusă de curier.

Am descoperit de ceva vreme acest brand, Dodo Pizza, care, surpriză, se referea inițial la o firmă de IT. Uite că există una care face și pizza! Reală, nu virtuală! Păi dacă nu în fața calculatorului poți savura mai bine una, când să o faci?

Acum nu mai există singurătate. Dacă ai o conexiune la internet nu mai ești singur. Să zicem că e ziua ta, dar uite că nu ai niciun prieten prin preajmă în mod fizic, nici rude, iar de lucrat, fiind freelancer, lucrezi acasă. Ce te faci? Sper că nu apuci să îți plângi de milă și să îți spui cu glas abia șoptit: „La mulți ani, mie!” (Știu eu pe cineva care așa făcea până de curând!)

Mai bine dai sfoară-n țară, adică pe Facebook și pe alte rețele sociale și îți organizezi o petrecere virtuală de aniversare. Comanda pizza de la Dodo, dacă locuiești în București sau Brașov, ajunge cu sistemul de livrare pizza în maxim 45 de minute și poți ca să dai iute start petrecerii. Ai de unde alege pizza potrivită pentru tine, îți garantez! Plus că, dacă ai noroc și traficul e așa de aglomerat că nu primești deliciul culinar în maxim trei sferturi de oră, te-ai scos! Primești și un bonus constând într-o pizza gratuită pentru că ai fost răbdător…

Categoric, pizza e una dintre cele mai tari invenții gastronomice de pe planetă!

Plus că putem compara liniștiți pizza cu zodiacul! Ce, ați văzut până acum o hartă astrologică pătrată? Evident că nu! Iar faptul că acum, din pricina pofticioșilor, se taie de regulă în șase sau opt porții, nu contează… Puteți cere telefonic să fie împărțită înainte de ambalare în 12 părți egale și gata, puteți avea… o pizza astrologică!!!

Și așa am ajuns la numărul ezoteric 12… 12 ore pe ceas, 12 zodii și, de ce nu, 12 apostoli. Ce, ei nu mâncau? Ia gândiți-vă la Cina cea de Taină? Oare dacă întâlnirea secretă se petrecea în zilele noastre ce feluri de pizza ar fi comandat fiecare apostol?

Blasfemie? Degeaba vor țipa unii ca din gură de șarpe că nu avem voie să imaginăm asemenea lucruri, eu nu văd de ce nu am face-o. Doar apostolii erau oameni și ei. Acum, în varianta nouă se numesc… evangheliști tehnologici!

De curând am fost la petrecerea de nuntă a unor prieteni corporatiști unde, în loc de sărmăluțele tradiționale, pe masă chelnerii au pus la loc de cinste platouri mari cu sortimente diverse de pizza. Și nu s-a supărat nimeni. Ba din contră, aș putea spune…

Bine, țața Florica sosită din Brezoaiele a șoptit ea verișoarei miresei că „s-a stricat de tot tineretul ăsta“, dar cine să stea să o mai asculte în condițiile în care atmosfera s-a detensionat brusc, mai ales că mesenii s-au prins rapid că pizza merge de minune și cu vin, nu doar cu sucul carbogazos binecunoscut…

Mi-a plăcut mult că prietenii mei, fani declarați ai acestui tip de mâncare pentru petreceri amicale, s-au îngrijit ca fiecare să poată să își aleagă pizza dorită: vegetariană sau pentru carnivori, cu ciuperci, roșii, salam, brânzeturi diverse, cașcaval, măsline, șuncă fină, cârnăciori picanți, spanac și condimente de toate felurile…

Ba mai mult decât atât, mirele și mireasa, petrecăreți cu vechime prin Centrul Vechi, s-au îngrijit ca să existe un loc unde cei greu de mulțumiți își pot pune pe blatul de pizza aburind ce garnituri vor. Și, trebuie să recunosc, a fost mare îngrămădeală în colțul acela, toți vrând să se distreze făcându-și cea mai supercalifragilistică pizza din câte s-a văzut pe fața pământului. Cum unii luaseră și ceva pahare cu vin la bord, evident că au inventat combinații de topping-uri culinare ce i-ar face invidioși oricând pe jurații de la „Chefi la cuțite”.

Se pare că începe să devină o modă printre tineri ca să petreacă așa cum simt ei mai bine, liberi, neconstrânși de conveniențe prostești, indiferent că e vorba de o aniversare, un botez sau chiar o nuntă.

Sinceră să fiu, nu m-ar mira ca să fie prezentă curând pizza chiar și la parastase, alături de colivă (care tot rotundă e!)… Că de petreceri de divorț la pizzerie am auzit frecvent. Nu de alta, dar e în ton cu separarea: o felie tu, o felie eu, chiar și câte o felie pentru viitorii parteneri, că doar proaspeții oameni liberi nu se vor călugări după ce au semnat actele la notar!

Chiar și după aceea, unde se pot duce părinții care au program de vizitare cu prichindeii, dacă nu la o pizza? Asta dacă nu au custodie comună și atunci îi pot lua mult mai des, mai ales când au mai descoperit un fel de pizza foarte gustos!

Dar chiar dacă e grozav să mănânci o pizza în oraș, parcă tot mai bună e dacă o comanzi acasă, recunoașteți? Chiar și dacă ești doar cu iubita sau iubitul, dacă vreți o seară relaxantă, de care să vă amintiți mai apoi cu drag, nu ar trebui să lipsească o comandă la pizzeria favorită. Nu trebuie neapărat o cină romantică pentru fandosiți!

Și uite că, încet-încet, am ajuns de unde am plecat și chiar mai departe: seară pentru îndrăgostiți, petrecerea de nuntă, după ce perechea a mers la biserică, divorț, unde se poate merge în cadrul programului de vizitare cu prichindeii rămași la fostul partener/ă de viață…

Așadar, revin cu întrebarea de la început: ce tip de pizza ar fi comandat Iisus pentru fiecare apostolii lui la Cina cea de Taină? Nu dați cu pietre pentru îndrăzneala mea!

Păi hai să ne gândim logic și să asociem fiecare apostol cu o zodie și apoi cu un tip de pizza de la Dodo pe care un Iisus modern l-ar comanda pentru fiecare dintre oamenii săi la faimoasa întrunire secretă, dacă ea s-ar petrece în București sau în Brașov…

Apropo, știți că Dodo Pizza e un brand prezent în 12 țări? Oare este o întâmplare că m-am gândit la asocierea aceasta?

1. Petru – zodia Berbec

Pentru că istoria îl descrie drept un lider puternic, ca pe unul dintre fondatorii Bisericii Creștine, aprig la mânie, dar corect (dovadă că acum are rol decizional la porțile Raiului pentru sufletele aliniate frumos ce vor să treacă în Lumină), cred că o pizza Chicken Ranch cu șuncă, mozzarella, sos ranch, roșii proaspete, piept de pui și usturoi proaspăt ar fi cea mai nimerită.

2. Simon Zilotul – zodia Taur

Unul din cei mai cunoscuți luptători împotriva asupritorilor romani, poate să fie asemuit cu actualii corporatiști ce fac parte din mișcarea Rezist. Inteligent, combativ, deși îi plăcea să trăiască bine, nu dorea să fie cocoșat de impozite aberante. Deci una sățioasă, cu de toate, dar nu exagerat de scumpă fără motiv, precum este pizza 4 Seasons cu șuncă, modelizarea, oregano, pepperoni salam, sos de roșii, roșii proaspete, danian White și ciuperci i-ar fi probabil pe plac.

3. Iacob – zodia Gemeni

Un apostol ce avea darul oratoriei, un influencer pentru marile mase, probabil că ar fi în zilele noastre suficient de orgolios pentru a nu accepta să mănânce același tip cu majoritatea. O pizza Hawaii cu ananas, șuncă, mozzarella și sos de roșii ar fi mai pe gustul lui, urmând ca mai apoi să îi determine și pe alții să o prefere în locul sortimentelor tradiționale, postând apoi pe Instagram opinia lui, după ce s-a delectat cu ea.

4. Andrei – zodia Rac

Cel mai drag apostol al românilor, un pic mai solitar, preferând oricând să stea cu clanul lui (nu degeaba mai e cunoscut și drept apostolul lupilor!) va ține cont și de preferințele celorlați și va alege un set de pizze speciale Combo Nr. 3 compus din pizza „Pepperoni și ardei”, pizza „Roșii și usturoi”, pizza „Cârnăciori vânătorești”, pizza „Șuncă și roșii”, pizza „Ciuperci și măsline” pe care, eventual, să o poată împărți cu alți meseni, dacă aceștia vor dori acest lucru.

5.Ioan – zodia Leu.

Iată un alt lider al Bisericii, un reprezentant de prim ordin al zodiei, dovadă că dacă vom citi cu atenție scrierile sale vom descoperi că de multe ori texte redactate pe un ton foarte afectat. E cert că nu îi lipsea absolut deloc stima de sine. Sortimentul care i-ar fi plăcut ar fi fost probabil pizza Dodo cu șuncă, mozzarella, pepperoni salam, ardei gras, sos de roșii, roșii proaspete și ciuperci.

6. Filip – zodia Fecioară

Un apostol orientat spre meditație, care despica firul în patru, minuțios până la exasperarea celorlalți, probabil că o pizza Vegetariană cu busuioc, ceapa roșie, măsline rondele, mozzarella, ardei gras, sos de roșii, roșii proaspete, danish white și ciuperci ar fi singura ce l-ar mulțumi (cât de cât!).

7. Bartolomeu – zodia Balanței

Posesor al farmecului dat de un umor fin dar tăios specific nativilor zodiei Cântarului (uită-te la Cristian Tudor Popescu, ca să înțelegi ce zic!), cu multă putere de a însufleți masele, ar merita o pizza Cheeseburger cu sos cașcaval, vită, bacon, ceapă roșie, mozzarella, castraveți murați și roșii proaspete. I-ar plăcea cu siguranță!

8. Toma Necredinciosul – zodia Scorpion

Un personaj mereu suspicios, ar avea nevoie în zilele noastre ca în prealabil să meargă el personal la firma ce livrează pizza la domiciliu, să verifice dacă totul este respectat, așa încât produsul pe care îl va mânca să fie unul care nu îl va îmbolnăvi. Noroc că la Dodo este permis acest lucru! O pizza Tuna cu ton, ceapă roșie, măsline rondele, mozzarella, oregano și sos de roșii s-ar putea să fie alegerea favorită.

9. Iacob al lui Zevedeu – zodia Săgetător

Al treilea pilon de nădejde al Bisericii, alături de Petru și Ioan, un cunoscător al multor lucruri, nu putea să nu fie expert și în gastronomie. Și atunci, pentru că testând înveți, va alege cel mai probabil o pizza, precum Prosciutto & Funghi de la Dodo cu șuncă, mozzarella, sos de roșii si ciuperci, iar dacă o să-i placă, o să o recomande călduros și altora.

10. Matei – zodia Capricorn

Oare ce pizza s-ar potrivi unui colector de impozite (adică unui lucrător la ANAF modern)? Un lucrător la stat are acum venituri mari, nu se mulțumește cu orice. Chiar dacă e gratis, oferită de Iisus, e clar că un Matei modern va dori cel mai scump și mai exclusivist tip. Dar neaoș, românesc. O pizza Dracula cu sos chipotle, mozzarella, pepperoni salam, jalapeno, chorizo salam si sos de roșii s-ar putea să îl satisfacă cât de cât, dacă ar fi un evanghelist actual al finanțelor, voi ce credeți?

11. Iuda Tadeul – zodia Vărsător

Un apostol curios, mereu dispus ca să încerce lucruri noi, dar să aibă și o libertate neîngrădită. O pizza Carnivor cu șunca, mozzarella, pepperoni salam, chorizo salam, sos de roșii si piept de pui o să fie exact ce îi trebuie. Nu de alta, dar veganii 100% îi par foarte plicticoși uneori!

12. Iuda Iscarioteanul – zodia Pești

Cel mai detestat dintre apostoli, din pricina greșelilor făcute. Nici măcar o pizza nu e în stare să aleagă așa cum trebuie, dar un Iuda modern va putea fi adus pe calea cea bună de prieteni, chiar dacă se spune că un om nu se schimbă. Ok, nu se schimbă personalitatea, dar gusturile se mai ajustează, măcar pe ici pe colo. Iar când însuși Iisus e acela ce face comanda (adică plătește el!), parcă lucrurile sunt un pic altfel…

S-ar putea să nu mai aibă nevoie de arginții ăia acum cu mutră de bitcoin. O pizza Double Pepperoni cu mozzarella, pepperoni salam și sos de roșii ar fi varianta ideală în anul de grație 2019.

Ce părere aveți? În definitiv apostolii din vechime erau și ei oameni. Iar evangheliștii tehnologici moderni de unde ar putea ei ca să mănânce o pizza pe gustul lor, dacă nu de la o firmă unde IT-ul e la mare cinste. Știați că în Rusia deja Dodo a livrat cu drona pizza? E și asta o metodă de a evita aglomerația din trafic, nu-i așa?

Asocierile de mai sus le-am făcut pornind de la ideea evangheliștii sunt o specie de specialiști foarte apreciați în zilele noastre. Deci nu vă grăbiți să acuzați! Evanghelistul tehnologic este o persoană specială care nu e focusat pentru ca stoarcă bani de la client, ci îi oferă generos o grămadă de gratuități. Este acel om dintr-o corporație ce face memorabil brandul și se luptă pentru supremație cu adversarii direcți din alte companii similare. Eficiența unui evanghelist se măsoară nu în vânzările efectuate, ci în ceva mult mai subtil: în gradul de utilizare a tehnologiei noi și de procentajul de satisfacție al acelora care o folosesc. Iar pentru asta, o pizza gustoasă livrată la timp nu poate decât să fie o sursă gastronomică de inspirație!

Spring SuperBlog 2019, o provocare pentru creativitate


Spring SuperBlog 2019

Spring SuperBlog 2019 a început azi, de Mărțișor și m-am decis că ar fi bine să particip din nou la marea competiție a creativității blogosferice!

Se desfășoară până la jumătatea lunii lui aprilie 2019, deci sunt extrem de puține probe. Pentru cineva care în ultima perioadă a scris mult, tare mult, a scrie așa de puține articole (numărabile, după socoteala mea pe degete) e ghiocel la ureche (sic!), mai ales dacă mă gândesc că în ultimele luni am redactat și câte 15 articole pe zi care să se înscrie în nesuferite „Brif-uri ale lui Procust”.

Mi se pare o reală desfătare să o iau razna cu imaginația pe câmpii de cuvinte, limitându-mă desigur la bariera de 1.000, impusă (din fericire!) de către organizatori.

Abia aștept să mă înscriu în competiție cu primul text, care, am văzut, este despre vacanță:-) Super!!!

Pentru mine, a scrie creativ, nu impersonal, așa cum mi s-a tot cerut în ultima perioadă, este fără îndoială o adevărată relaxare. Abia aștept!

Vă invit să citiți articolele pe care le voi publica aici și să le comentați dacă vă face plăcere!

Alege din Germania parchet super lucios pentru acasă și o să ai o locuință unică, spectaculoasă!


Parchet laminat lucios, iată un subiect-bombă despre care vreau să vă vorbesc astăzi!

De ce mi se pare așa de exploziv? Pentru că mi-a zdruncinat toate credințele mele interne despre neajunsurile pe care o podea ca un luciu de apă le are! Boooom! S-au dus!

Taman ce zicea la horoscop azi Camelia Pătrășcanu că sunt o mulțime de planete îngrămădite în Pești și ar trebui ca să ne scuturăm de prejudecăți precum un câine ud pe care l-a prins ploaia când era cu stăpânul la plimbare.

V-ați prins? Luciu de apă, pești, ploaie… Mai trebuia să vă pomenesc ceva și de patinaj ca să fie tacâmul complet!

Deci, ca orice om al zilelor noastre care vrea o casă amenajată cât de cât cumsecade, am prin camere parchet. Evident, din acela mat și laminat, pentru că, a cumpăra un parchet lucios ori semi-lucios din magazinele de bricolaj, reprezintă un risc pe care nu mulți îndrăznesc ca să și-l asume.

Am fost la un moment dat cu Zâmbărici, podoaba mea de cățel voios tot timpul, în vizită la o verișoară care tocmai își pusese parchet din acela alunecos și am cam pățit-o. Cuțulică a văzut podeaua cu pricina și vrând să o încerce probabil, ne-am dus în tandem (eu și amicul lătrător) pe o bucată de mochetă persană mai ceva decât Aladin pe covorul zburător. Doar că am alunecat dramatic și ne-am prăvălit lângă masa ovală din centru, în hohotele rudei mele și hămăitul lui Zâmbărici.

Deci, nu! Chiar nu eram susținătoarea numărul 1 al acestui tip de parchet lucios și tare alunecos!!!

Doar că uite c-am dat de informații online despre o pardoseală laminată cu 8 straturi care, deși are la exterior alură de luciu de apă, în fapt nu este deloc bun pentru patinaj în casă. Bine, cine ține morțiș ar putea face niște ture prin holuri, sufragerie și chiar bucătărie cu niște rotile moderne (inlineri parcă le zice) sau din acelea clasice, pe două rânduri. Asta pentru că, zice firma germană producătoare prin reprezentanții ei, parchetul super lucios din oferta lor e de cinci ori mai dur decât parchetul laminat obișnuit ce se găsește în magazinele de bricolaj.

La fel ca și mine, probabil sunteți nedumeriți: parchetul e parchet, iar parchetul laminat, fie el cât de multi-stratificat, rămâne, orice s-ar spune, tot un soi de compromis destinat acelora ce nu-și permit un parchet masiv din esențe exotice ori măcar de stejar de-al nostru, neaoș românesc.

Nu-i vorbă, cine își permite parchet masiv, bravo lui! Chiar dacă întreținerea acestuia e costisitoare. Probabil că dacă au avut bani de un asemenea parchet foarte scump, au și de salariu pentru o persoană care să facă munca de întreținere a acestuia în locul lor.

Noi, ăștia mai din clasele de jos, ne mulțumim și cu parchet din acela laminat! Dar de ce să nu le dăm peste nas bogătanilor cu parchet masiv și să nu ne alegem și noi cu unul cu totul special: unul lucios realizat cu tehnologia Elesgo!

E tare faină tehnologia asta, după cum am citit eu pe net!

După mintea mea e un fel de laser mai altfel, adică se bazează pe raze de electroni care preschimbă structura stratului de rășini acrilice aflat la partea superioară a parchetului super lucios german.

După bombardamentul acesta (am zis eu că e vorba de o știre bombă la început, nu-i așa?) produsul respectiv capătă proprietăți de care nu l-ai fi crezut în stare, dacă ți-ar fi zis cineva că e vorba de parchet lucios:

– e foarte dur, deci rezistă la zgârieri (deci Zâmbărici nu ar avea nicio șansă să-l deterioreze!);

– este impermeabil, așa încât, dacă sunteți și voi cu capul în nori, cum sunt eu mai mereu, puteți vărsa cana cu ceai sau paharul cu apă, pentru că nu o să aveți bucăți de parchet care se umflă și trebuie înlocuite;

– se întreține foarte ușor, fără cine știe de soluții de curățat pe care să dai o căruță de bani;

– este super lucitor, dar deloc alunecător, așa încât o să fie tare șic și să dai o petrecere dansantă într-o sufragerie înnobilată cu parchet de felul ăsta; poți și să valsezi cât poftești cu iubitul, dar și să să te învârți în cap dacă te pasionează freestyl-ul;

– are un aspect atât de cool încât poți că îți înregistrezi emisiunile pe care le postezi pe YouTube stând pe jos pe o asemenea podea călduroasă, dar și spectaculoasă;

– are garanție 15 ani, dar, de fapt e garantat pe toată durata de viață a clădirii sau… până te muți și noul proprietar decide că vrea să schimbe modelul parchetului laminat lucios cu un alt model;

– există o varietate imensă de modele de parchet produs cu tehnologie Elesgo de brandul german de care vă povesteam, mai precis 46 (!!!), deci aveți de unde alege!

Partea bună referitoare la acest tip de parchet acum vine: se comandă direct în Germania, deci clienții primesc produse autentice, nu chinezării de doi bani.

Și pentru că nu prea e rentabil să mergeți ca să vedeți parchetul tocmai în țara doamnei Merkel, dacă v-am stârnit interesul, există o soluție mai rapidă și la fel de bună. Pe pași, aceasta ar fi următoarea:

Pasul 1:

Intrați pe site-ul parchetlucios.ro și alegeți de acolo, din catalogul stufos, maxim trei variante de parchet super lucios pe care l-ați vrea în căminul dvs.

De ce așa de puține?

În primul rând pentru că, zic oamenii ăia deștepți care se ocupă de marketing, că restrângerea paletei de oferte poate să facă un client să ia cea mai bună variantă de cumpărare.

Altfel, vă zic, e tare greu să vă decideți ce anume să comandați. Toate modelele de parchet lucios o să vă atragă, o să vă ia ochii, deci o primă selecție este absolut necesară.

Deci alegeți trei modele de parchet laminat lucios și apoi scrieți un email (merge și telefonic, dar eu zic că tot internetul e baza!).

Pasul 2:

Așteptați mostrele gratuite cu răbdare. O să le primiți în câteva zile acasă pentru a vedea și pipăi în mod concret, așa încât să puteți lua decizia corectă.

Păi nu-i mai bine așa, decât să mergeți la un magazin de bricolaj (nu dăm nume, știți voi care!) și să vă chinuiți imaginația pentru a vedea cu ochii minții cam cum ar arăta parchetul ales în odaia dvs. pe post de podea?

Mulți fac poze cu telefonul diferitelor tipuri de parchet, dar ce să înțelegi dintr-o poză, chiar realizată cu un smartphone de ultimă generație?

Pasul 3:

Faceți alegerea finală.

Alături de familie, chiar și de cățel, dacă aveți și voi vreun Zâmbărici pe acolo, alegeți ce model vreți din cele trei. Sau poate vreți să puneți în fiecare încăpere (dormitor, sufragerie, bucătărie) alt tip de parchet lucios.

Am zis bucătărie?

Cred că am uitat să vă zic: parchetul ăsta e și ignifug! Deci dacă scăpați un băț de chibrit pe jos aveți timp să îl stingeți înainte de a vi se transforma pardoseala într-un soi de rug modern pentru ars vrăjitoarele care nu știu să gătească cu atenție la aragazul clasic, ce se aprinde cu flacără. Până treceți la plita cu inducție, eu zic că e bună și o podea caldă de tip parchet lucios (urăsc gresia, voi nu?) cu mare rezistență la foc.

Pasul 4:

Trimiteți comanda și așteptați cam o lună (cu răbdare, dar fără tutun!) să sosească parchetul laminat multi-stratificat din Germania. Nu uitați că 8 (numărul de straturi) este unul norocos, aducător de prosperitate.

Mulți ezoteriști zic că trebuie să ne imaginăm că mereu pășim pe bogăție. Uite că dacă ne punem o podea din asta (parchetul e ușor de instalat prin sistemul unilin-clik!) vom păși la propriu pe prosperitate.

Ce ziceți? V-am dat o idee de renovat casa și schimbat parchetul în primăvara sau vara asta?

Eu cred că da!

Care sunt beneficiile consumarii constante a traditionalelor supe si ciorbe?


Oriunde ne va fi dat sa calatorim in lumea asta si oricate retete inedite, sofisticate si diferite, specifice altor culturi culinare vom testa, indiferent cat de mult ne-am schimba obiceiurile alimentare, imbratisand multiculturalismul si la nivelul farfuriei de zi cu zi,  cu siguranta nu vom putea renunta vreodata la cateva meniuri traditionale cu care am crescut.

Si printre acestea se numara cu siguranta ciorbele si supele, care au facut si continua sa faca parte din meniul de zi cu zi al romanilor. Si nu este vorba doar despre o traditie indelungata, ci si de beneficiile lor dovedite asupra sanatatii noastre, alaturi de imbietoarele arome ale combinatiilor de legume, carne, verdeturi si condimente care le insotesc si le fac atat de gustoase si atat de dificil de refuzat invitatia de a savura o portie, fie acasa sau la restaurant.

Astfel, supele,  in special cele cu carne de pui, dar si cele simple, de legume, sunt leacurile din batrani impotriva racelilor, a virozelor respiratorii. Iar acest  lucru nu este doar o vorba din strabuni, ci este confirmat si de catre medici, care recomanda la randul lor, alaturi de alte tratamente, consumarea de supa de pui sau de legume in caz de raceli, alte afectiuni respiratorii, dar si pacientilor in perioada post-operatorie sau aflati in convalescenta.

Alaturi de supe, ciorbele, prin continutul lor bogat si divers in legume, bogate in vitamine, minerale, fier, ne asigura prin consumarea lor  o digestie usoara, un tranzit intestinal bun, cu rol si in combaterea constipatiei. De asemenea, prin continutul lor preponderent de apa, supele si ciorbele, vezi ciorba de pui a la grec, ne ajuta eficient sa ne hidratam fara niciun efort. Un rol pozitiv il are si borsul cu care este acrita in mod traditional ciorba si care reprezinta o sursa buna de probiotice, excelente pentru intarirea sistemului imunitar, cu functie de protectie contra infectiilor si a tot felul de bacterii sau virusi.

Dar pentru ca aceste preparate traditionale sa-si pastreze nu doar savoarea, ci si cat mai mult din proprietatile nutritive, este recomandat sa nu exageram cu fierberea legumelor, pentru a nu le lipsi de valoarea vitaminelor, a mineralelor ce le contin. Totodata, atunci cand sunt preparate ciorbe cu carne, cel mai bine este sa procedam la fierberea carnii intr-un vas separat, ca apoi, la final sa fie adaugata alaturi de legumele preparate.

De la cărțile romantice la povești adevărate


Îmi place să citesc cărți beletristică, recunosc, de aceea cheltuiesc destul de mulți bani pentru a le cumpăra în forma lor tradițională, nu digitală.

reading-3415988_960_720

De la istorii de amor la istoria medievală autohtonă

Dacă anul trecut a fost anul romanelor de dragoste, anul acesta se pare că m-am axat pe cărțile de istorie, pentru că fac parte prin definiție din categoria celor ce ies din rând. Dacă oamenii de pe la noi sunt tot mai puțin atrași de lectură, mai ales de citirea acelor cărți în format obișnuit, pe hârtie, evident că eu procedez exact pe dos: cumpăr tot mai multe volume. Și nu e ușor în condițiile în care lectura a devenit un lux în România atât la propriu, cât și la figurat!

Iar pentru că nu am vrut doar să visez cu ochii deschiși la vremuri demult apuse, m-am înscris și într-un grup de iubitori ai istoriei medievale, așa încât acum din două în două săptămâni fac și drumeții alături de oamenii care vor să știe mai mult despre noi, cei de odinioară.

De vreo lună, am devenit tot mai interesată de Constantin Brâncoveanu, așa că am început să caut cărți pe această temă. Și nu cărți electronice în format pdf., lucrări adevărate, tipărite pe hârtie, pe care pot să fac însemnări și să pot să stau și o oră la o pagină dacă vreau, nu s-o citesc în 3 minute sau mai puțin pe e-book reader.

Așa se face că am găsit pe site-ul unei librării nou-înființate (sau de-abia am aflat eu de ea acum!) o lucrare un pic mai veche, apărută la Rao Books în 2013 ce pare incitant de lecturat.

constantin_brancoveanu_intre_casa_cartilor_si_ievropa_razvan_theodorescu.jpg

Constantin Brâncoveanu. Intre „Casa Cărților”si „Ievropa” se numește și este scrisă de Răzvan Theodorescu. Știu, autorul este controversat, dar poate tocmai de aceea merită a fi citită, pentru ca pasionații de istorie să își facă propria părere despre volumul în cauză.

Am văzut în librăria menționată cărți online atractive. Da, au și multe romane de dragoste, dacă sunteți în etapa de viată în care eram eu până anul trecut. Dar găsiți și memorialistică, literatură SF, romane de aventuri, romantice, cărți polițiste. Ba chiar și piese de teatru, scenarii, dacă vă pasionează subiectul.

O carte valorează cât apreciază cititorul, nu cât o prețuiește librarul!

Prețurile sunt pentru toate buzunarele, dovadă că au și cărți de 5 lei, dar și de peste 150 de lei.

Evident, când vorbim de literatură, este clar faptul că suma plătită pe ele nu reflectă decât în parte valoarea lor intrinsecă.

În definitiv, o carte valorează atâta cât consideră cel ce o citește, nu cât cere acela ce o vinde (deși va trebui să dăm pe ea prețul de comercializare – obișnuit sau redus, în perioadele când sunt promoții).

Dacă un colecționar de cărți rare are anumite instrumente de măsură a valorii cât de cât obiective, pentru volumele obișnuite, de librărie, lucrurile stau cu totul altfel.

Oricum, ideea este că dacă vă mai place încă foșnetul paginilor ce se întorc, dacă mirosul tușurilor tipografice vă mai aduce aminte de Coresi, atunci nu ocoliți varianta de a cumpăra cărți clasice, de hârtie. Merită investiția!

Acum, sincer, decât să se taie un copac pentru a face vreun set de mobilier aiuristic sau pur și simplu pentru a fi transformat în lemne de foc, mai bine să se transforme în cărți care luminează minți. Pentru că, din nefericire, defrișările oricum se întâmplă. Iar noi devenim tot mai săraci în aur verde nu din pricină că se tipăresc în 2019 prea multe cărți în România. Ba din contră, am putea spune…

bible-3736641_960_720